dulce - acrisor

guess i was wrong. Nu`i bine sa ai multi prieteni, dar nu`i bine sa ai nici putini.sau , defapt, ii ok sa ai putini prieteni, si buni...dar sa mai ai si cativa amici.ca doar d`aia exista termenul. Daca ai prieteni putini, e posibil sa`ti legi timpul liber de prea putine persoane, si atunci poate aparea riscul de a deveni sufocant.sau stresant.ceva de genu asta oricum....so. intru in noul an cu gandul de a`mi intari relatiile cu prietenii care`i am acum, si sa`mi acord mai mult timp MIE.
asta inseamna in primul rand sa ma stabilizez financiar.
chestia asta la randul ei
presupune sa nu mai ies atat si
sa nu mai abuzez de alcoolu` asta afurisit.
ca`mi inghite si putinii bani care`i am.
mai departe, sa ma las de fumat orice.
de tutun m`am lasat. urmeaza sa ma las de toate.

si nu in ultimul rand, vreau sa acord mai multa atentie jobului, atunci cand sunt la lucru. cand sunt la lucru, sa fiu acolo 100% , iar cand termin, sa ma detasez complet.
asa cu jumatati de masura, nu fac bine nici una nici alta.

si inca un lucru, poate, sa nu`mi mai pese atata de ce cred altii de mine.
cand am ceva de zis, zic. Chiar daca poate nu le convine altora.fuckem` all :D

inchei aici deocamdata, cu doleantele ce le am de la anul ce vine.

mai las si pe maine.


sh` acu, partea muzicala, usor dulce-acrisoara,
e servita de cei de la the verve .

hedonism

cam obosit,
asteptand zilele libere pentru odihna
cam atat.
cat mai mult.... :D

prieten + sufixul ie

"If you judge people, you have no time to love them."
Mother Teresa

Fiind duminica, am cam chilluit pacasa azi, ceea ce e super placut mai ales dupa un maraton de 5 zile, sau mai bine zis de 5 nopti, in care m`am otravit cu fel de fel de una alta...si atunci, duminica stau si cuget.la un moment dat, inevitabil ajung la prieteni.la cei care`i am sau la cei care nu`i mai am sau poate nu i`am avut niciodata.La persoanele care conteaza, si la cele care nu.La principiul de prietenie in general.
Paradoxal, acum, avand doar prieteni cat pot numara pe degetele de la o singura mana, ma simt mult mai bine decat pe vremuri, cand aveam o duzina.Ma simt mult mai satisfacut, mai "imprietenit" decat vreodata.E de exersat si cu prietenia asta, dar dupa ce te prinzi, e super bine. E de mare ajutor.Si cand ai prieteni adevarati, pe care se presupune ca ii admiri,persoane care au un oarecare echilibru in viata lor, printre altele, atunci acestia parca te ambitioneaza sa te ridici la asteptarile lor, sa faci sa fie totul bine in viata ta, si sa ajungi sa gasesti si tu acel echilibru care`l au ei, si sa faci cumva sa fii si tu admirat de ei la randul tau.Un "bravo" de la un prieten,spus la momentul potrivit, si aprecierile de orice fel din partea prietenilor, pentru mine inseamna enorm.
Si, prietenilor, de multe ori incerc sa le dau sfaturi.Ce si cum cred eu ca ar fi ok sa faca, sau sa nu...ce si cum cred ca le`ar fi mai bine.Sfaturi, pe care le acord cu maxima bunavointa si fara nici un fel de alte intentii.Nu nu desconsider, nu manipulez, si mai ales, nu judec.
am citit odata, cu ceva timp in urma, un text al lui Mircea Eliade despre prietenie, care contine multe adevaruri, si pe care, vreau sa`l postez aici,acum.
Nu neaparat pentru a`l impartasi cu habar n`am cine, ci si pentru mine. Am acest "film" in minte, cum ca oricum nici dracu nu citeste ce tot ce "zgariu cu cheia in masa asta" numita blog...si peste cativa ani, le voi reciti eu si`mi voi aminti tot ce ma macina pe vremuri...termin cu tot bla bla`ul asta, si daca sunteti interesati de acel text al lui Eliade, il puteti gasi Aici

Iar incheierea muzicala mi`o face Guess Who, un tanar roman, de care acum aud prima data, si daca va aparea tot cu piese ca asta, o sa aibe un fan in plus.

astept craciunul...sa treaca

Dă-mi cupa şi ulciorul! Să bem, fermecătoare
Făptură plămădită din rouă şi eter!
Câte minuni ca tine zeflemitorul cer
De mii de ori schimbat-a în cupe şi ulcioare?

invitabila intoarcere
...catre inainte
lucrurile se schimbă, obrazul se îngroaşă - situaţia o cere...
fiecare pentru el...
aşa mi-au arătat atâţia.

...........................................................
vreau sa spun prea multe si nu pot, asa ca nu spun nimic...


nu vreau decat sa dau un "raspuns muzical" la piesa lu` jimmy soul, alexandra, ca`mi adusei aminte cand o ascultai, postata de tine :D

Pop Art de la ghena .....

Am urmarit pana acum 3 minute, un documentar la HBO, si anume ASTA "Lumea vazuta de Ion B" . nu l`am prins de la inceput ,ceea ce regret foarte mult, insa....cat am vazut m`a facut sa ma simt , ca in filmele cu happy end cand la sfarsit te simti fericit si esti bucuros pentru bucuria personajelor, sa simt bucuria si fericirea acestui Ion B pentru realizarile lui, care l`au ajuns la varsta de 60 de ani.


Ce am vazut este povestea lui Ion Birladeanu, care la 60 de ani, dupa o viata in slujba Romaniei (ca si gropar, paznic si gunoier) a ajus sa-si expuna lucrarile artistice la Londra, alaturi de mari artisti ai lumii.

Ion Birladeanu a ales ca si metoda de exprimare arta colajului, iar in timp a realizat cateva lucrari exceptionale. Din pacata “arta colajului” nu este tocmai specialitatea mea, de aceea va voi cita cateva paragrafe scrise de Iulia Sima, legate de acest artist.

“Lucrarile artistului Ion Birladeanu au fost descoperite de galeristul Dan Popescu, in urma cu doi ani, in ghena unui bloc, iar acum, artistul de peste 60 de ani expune la Fred Gallery din Londra, alaturi de mari artisti care au marcat istoria artei.
Personalitatea si viata lui Ion Barladeanu, acest roman care a ales ca mijloc de expresie colajul, una dintre cele mai apreciate arte ale secolului 20, ne lasa cel putin uimiti.

“Este nascut in 1946 si de mai bine de treizeci de ani a evitat sa devina un “cetatean onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douazeci de ani pleaca din satul sau natal (Zapodeni, judetul Vaslui) si incepe sa munceasca la stuf in Tulcea sau docher in Constanta. In Bucuresti este pe rind gropar, taietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. Dupa 1989 traieste din resurse marginale ocupindu-se ca un free lancer de selectarea gunoiului intr-o curte de bloc de pe strada Mosilor si face mici servicii locatarilor. Nu isi intemeiaza o familie si nu se mai angajeaza”

In lucrarile sale, Ion Barladeanu, acum reprezentat de galeria H’Art, a adus o critica ironica la adresa regimului comunist si mai apoi la adresa politicienilor post-revolutionari. Prin existenta lui, Ion Birladeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste si a realizat o serie de colaje unice. Si pana ca arta lui sa fie descoperita din intamplare si mai apoi aratat lumii intregi, Barladeanu isi arata lucrarile “doar citorva oameni destepti”.

Colajele acestui personaj interesant sunt prezentate acum, ca esentiale pentru arta colajului, alaturi de creatii ale unor artisti ca Marcel Duchamp sau Andy Warhol. Expozitia de la Londra este curatoriata de catre specialistul in colaj Pavel Zoubok.
Aflam ca pionierii acestei exprimari artistice sunt George Braque si Pablo Picasso si ca etimologia cuvantului colaj provine de la frantuzescul “coller”, care inseamna “a lipi”. Insa istoria colajului se intoarce cu sute de ani in urma, pentru ca in secolul 20 sa isi primeasca locul sau special ca Arta Moderna.

Iar documentarul s-a terminat cu precizia ca nea` Ion, dupa 10 ani de pauza, s-a reapucat de munca si a realizat 160 de colaje super bune, care,in ianuarie 2010, vor fi expuse la prima expozitie solo alu` nea Ion, organizata la Paris :D


ah si sa nu uit piesa de azi ...

Legen.da

am auzit si eu legenda ingerasului din varful bradului de craciun, legenda pe care o transmit la randul meu mai departe:

era o iarna grea, geroasa, mos craciun era bolnav, renii aveau toti gripa, elfii erau in urma cu lucrul si, colac peste pupaza, venise si soarca in vizita. cand ii era supararea mai mare, apare si ingerasul cu un brad in brate.
- mosule, mosule, am gasit cel mai frumos brad din toata padurea. unde sa-l pun?
- nu stiu mai ingerasule, lasa-ma ca-s obosit, suparat, bolnav.
- hai mosule, spune-mi… unde sa-l pun?
- lasa-ma ingerasule ca mi-a venit si soacra in vizita.
- mosule, dar uite ce frumos e. nu e pacat sa nu-l asez undeva, la vedere? hai spune-mi, spune-mi, unde sa-l pun?
- stii ce?! baga-ti-l in cur!

un stimul sensibil

… puncte, puncte. Cuvinte scrise aiurea pe-o bucata de spatiu alb. inca odata, si-nca odata si-nca odata si-nca odata pan’ la sfarsit.
ce`mi trece prin gand azi?
mi`am amintit de "sindromul segafredo", cum ii spune alexandra....
despre cum alergam zi de zi sa infaptuim acte sociale pentru a ne pozitiona intr-un arbore al nevoilor in lume. Alergam sa gasim o bresa in sistem (deja vorbesc ca Neo) sa ajungem cat mai sus in ierarhia nemiloasei societati. Alergam sa participam la diverse meeting-uri pentru a ne vedea lumea si a deveni relevanti. Mancam la Mc` ca asa`i cool, chiar daca KFC ii mult mai supermega shmen.
si cu ce ramanem din tot ce strangem?
Social, socializare, antisocial….pana si pentru mine cel care am scris aceste idei este greu sa trag o concluzie. Orgoliu, egoism si pozitionari asa pot descrie relatiile in prezent ale societatii…traim pentru a ne pozitiona si pentru a ne hrani orgolii cretine si pentru a ne hrani egoismul de care suntem ai dracu de mandrii ca-l avem, altfel nu l-am hrani cu atata grija.

Parca ma simt ciudat ca spun asta, dar ma sperie faptu ca , parca...nu`mi mai pasa asa tare de chestiile astea. Si poate de asta ma simt singur uneori. Nu mai am chef sa ies din casa, sa fiu atent cum imi inchei camasha, sa fiu atent sa nu am scame, sa nu imi stea parul aiurea, sa`mi stea basca bine pe cap. Ma doare`n cur...vreau sa fac chestii care ma fac sa simt ca traiesc, nu sa stau pe scaune si sa povestesc aiurea, sa beau cafele, si sa ma joc de`a privitu`n jur....

o fi vantul schimbarii de vina :D

ce sa zic?

ii asa de bine , cand toata lumea se baga.
te bagi?
ii mult mai bine, daca toata lumea se baga.
te bagi?
sar putea sa te trezesti
intro casa frumoasa
cu o nevasta frumoasa
si sa te intrebi.
cum dracu am ajuns aici?
ciuciu` soare, cand ea ii plecata
nu`i cald cand ii plecata.
ciuciu` soare, cand ea ii plecata
si sta cam mult, de fiecare data cand pleaca.
ma`ntreb cam pe unde.i acu
si cam cat sta.
ciuciu` soare, cand ea ii plecata
si casa asta nu`i "acasa"
de fiecare data cand pleaca.
stiu stiu stiu stiu stiu, stiu , oh da, stiu
stiu cand ii plecata
tot timpul sta mult.
de fiecare data cand pleaca
de fiecare data cand pleaca
de fiecare data, mhm, uuuhh... cand pleaca.
ziceai ca ai nevoie de mine, sau cel putin asa am crezut.Amintirile`mi bat la usa.am vazut filmul asta de milioane de ori.Eu am l`am scris si l`am regizat.refuz sa mai fac greselile ce le`am facut ieri.
Imi place sa cred cas mai puternic acum.Adevaru`i ca stiu, ca inca mai confund trecutu cu prezentu`. tat` ce am avut , noi2, am transpus intr`o imagine, care`mi bantuie retina, ori de cate ori incerc sa fac un pas inainte.
Undeva.
Iarta`mi egoismul, voi fi recunoscator daca poti
uita nepasarea mea. Se zice sa iertam, dar sa nu uitam.ce a fost inainte.refuz sa fac greselile ce le`am facut ieri.sunt greselile de ieri.
te miscai ca mierea, in visele mele, azi noapte.

deparaziteaza-ti creierul

tara arde, si baba.
si baba se piaptana
viata merge, eu ma duc inainte
urca si coboara moralul.
morala? moralul e instabil.
altuia de sapi gropi, cazi in ele
pe rand, una cate una
asa cum spunea cineva mai demult,
dupa ce`a fumat verdeata.
ca pacatele sunt ca niste branzoici,
cu cat mai mari, cu atat mai mari sunt si pacatele,
si cu cat mai arse sunt, cu atat mai mari au fost ele pedepsite.

Salvador Dali spunea : " Nu eu sunt bufonul, ci societatea monstruos de cinică şi naiv de inconştientă care pretinde că este serioasă numai pentru a-şi ascunde mai bine nebunia. Eu, în schimb - nu sunt nebun "

se pare ca azi, sunt pe alt film, din nou :D

Privindu-te sub pleoape, realizezi ca dracul nici nu e atat de negru.
cand adorm , astept, plec, visez, si cand ma trezesc ma speriu.
Timpul e relativ, adevarat.dar cand nu`l ai te grabesti sa`l ai din nou, iar cand il ai, n`ai ce face cu el. cam asta vad.
Aiurea scriu, doar sa scriu, sa nu postez un link, sh`atat. Ar fi aiurea doar un clip, cred.
pana si piesa de azi e aiurea pare.se dar buna totod.ata .... imi aduce aminte de navodari :)) a trecut ceva timp de atunci...lets not go there.
hai sa fie.
ps: nu va faceti griji. Sunt ok :D

cep ulam ea

iar si iar aceeasi chestie: mahmureala! e parca o pedeapsa pentru cei ce exagereaza.E o chestie care creaza echilibru.Ti`a fost prea bine aseara? na, acu sa`ti fie rau in aceeasi masura, da`te dreq! stii vorba aia: "cui pe cui se scoate" !? mai pe romaneste, imi e rau de mor, si acum, dar deseara, dupa prima bere, o sa`mi revin miraculos! si se da si fara retzeta :D

in alta ordine de idei, am dat de o piesa, prin multitudinea de "giga" de muzici ce`o am pã aparatu asta, de care uitasem in totalitate, chiar daca mi`am propus sa nu se intample chestia asta, pentru ca`mi super place piesa asta.Ma face sa ma simt slab si puternic, fericit si furios in acelasi timp. si cu asta inchei...ma arunc inapoi in pat, sa`mi mai incarc putin bateriile.

...

infloresc copacii. cerul e roz :))
sunt bine dispus, in sfarsit. pentru ca`mi pot lua gandu` putin de toate tampeniile la care am avut timp sa ma gandesc in ultima vreme.

trecand pe langa un grup de elevi de liceu, azi, mi`am adus aminte cate griji si probleme aveam pe vremea aia. Aveam o gramada.gen, ma plictisesc, cu ce dracu ma imbrac sa ies p`afara...gen n`am bani, ia sa vad: ala vine d`alea, parca lu` alalalt ii trebuia fix asa ceva.ia vinde du` adu` ... nici o treaba n`aveam p`atunci.
Pe vremea cand zareai o gagicutza, la coltul blocului, si te apucai sa`i povestesti pana o convingeai sa mergi cu ea la un tec, te prefaceai parca mult mai bine ca te intereseaza tot ce`ti povesteste. Atunci cand sarutai niste buze reci, seara, si simteai furnicaturi in stomac... erau vremuri frumoase. Insa nu le apreciam atunci.
Tocmai de asta , ma gandesc, ca si acum, vremurile ce le traim, trebuie sa le apreciem, pentru ca , inca, adevaratele probleme nu au aparut. Au aparut cateva, dar nesemnificativ pe langa ce mai urmeaza.... asa ca , voi incerca sa profit cat mai mult si de vremurile astea.Prea mult timp am pierdut plangandu`mi de mila ...
si exact cand zicea si alexandra, ca trebuie sa se termine odata, chill....s-au si terminat...

obscur....

Si intr-o zi va disparea fara urma lasand in urma bagaje de amintiri si o mare prapastie in sufletul meu :
Slefuieste-mi inima si pastreaz-o intr-o vitrina .
A , nu uita sa o stergi de praf, te rog!
Putea sa fie mult . Nimic nu a fost .
Liniste . Asculta-ti inima! Simti cum iti vorbeste ? Glasul ei lin si dulce te transporta in alta lume . Fiecare picatura de sange pe care o transmite spre corpul tau iti aminteste de sfarsit...sau poate inceputul
Tot ce traiesc s-a transformat in boala cronica.
Azi timid....demult eram altfel.
Drumul presarat cu imagini goale si vorbe in vant nu se mai sfarseste.
Mi-am inchis intr-o cutie amintirile care m-au bantuit pana acum . As putea zice ca am ramas doar cu un mare gol . Va multumesc ca vreti sa ma ajutati sa il umplu....dar nu e de ajuns .
Toamna aduce cu ea tristete, amintiri , nostalgia vremurilor trecute , lucruri care nu pot fi ignorate dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne imbatam cu ele . Sufletului nu ii place sa stea mult timp in rama tristetii , altfel se vestejeste si nu uita.....sufletul nu e regenerabil .
nu vad lumina...unde se ascunde?
sub pasii tai marunti!? sau poate nu caut eu unde trebuie
nu nu...nunu..nunu...nunu!nu!nu1!1
..................................
intre goluri .... fac plimbari prin locuri nemaivazute..
miscari solitare.
tu eşti altfel făcută decât mine. tu mă înspăimânţi.
tu eşti un monstru. mi-e frică de tine.
ai lucruri pe care eu nu le am. ai sâni, de pildă,
ai tupeu.
ai o grămadă de rochii, ai rude cu grade universitare.
şi, doamne cum îţi picură părul până pe şale
ca un camion fructexport, fantomatic şi moale